Sarcoscypha sp. (ochiul caprei, urechea-babei)

Iată că una din primele ciuperci ale anului și-a făcut timid apariția prin păduri. Specia-tip a genului este Sarcoscypha coccinea, care este foarte asemănătoare cu Sarcoscypha austriaca, iar diferențierea se poate face doar la microscop.

Spuneam mai devreme “timid” pentru că exemplarele sunt încă destul de micuțe, dar dacă le mai lăsăm câteva săptămâni, vom putea culege cupe mai dezvoltate. Riscul de a le lăsa în pădure și de a le culege alții este mic, nefiind o ciupercă ce se consumă tradițional, deci nici concurența nu este acerbă. 

Pe lângă faptul că noi vom putea colecta exemplare mai mari de Sarcoscypha sp., și ele vor putea să ajungă la o deplinătate sexuală, astfel putând contribui la ciclul normal în natură. Apropo, suprafața interioară, cea de un roșu intens, este cea fertilă, iar cea exterioară, albicioasă, este cea infertilă. Cu alte cuvinte, sporii ei stau în cupă, iar când suflă vântul sau dacă un animal atinge ciuperca, un noruleț de spori se va declanșa în aer… asta doar dacă e un exemplar matur deja.

Totodată, datorită culorii sale izbitoare, reușește să atragă insectele în interiorul cupei, iar acestea contribuie la dispersarea sporilor, ducându-i pe piciorușe.

Denumire populară

Popular are câteva denumiri, iar în engleză, de fapt, fiecare dintre specii are o denumire diferită. În română le știm de ochiul caprei, urechea-babei, urechiuşe sau cizma/talpa cucului. Ultimul dintre numele populare face o aluzie foarte bună la consistența gumoasă pe care o au aceste ciuperci. Iar unul din numele vernaculare (popular) englezesc, „The Ruby Elfcup”, face referire la culoarea rubinului. Nici nu e de mirare la cum se face de remarcată pe fundalul maroniu de frunze uscate sau de pământ!

Sarcoscypha între frunze uscate
Sarcoscypha coccinea – stadiu imatur
Complementaritate: Sarcoscypha coccinea și Aegopodium podagraria
Complementaritate: Sarcoscypha coccinea și Aegopodium podagraria

Unde poți întâlni Sarcoscypha spp.?

Fiind o ciupercă saprofită, Sarcoscypha spp. contribuie la descompunerea lemnului, așadar o vom întâlni cel mai adesea pe crenguțe moarte aflate într-un anumit grad de putrezire. Aceasta crește pe ramuri moarte ale arborilor din păduri de foioase (alun, arin, stejar, frasin); foarte rar pe crengi de copaci (în picioare) acoperite cu mușchi, în văile umede și umbrite ale râurilor. Pe lângă microscop, însuși substratul ar putea ajuta în identificarea la nivel de specie.

Sarcoscypha coccinea - o ciupercă saprofită
Sarcoscypha sp. – o ciupercă saprofită

Se pare că una dintre speciile de Sarcoscypha crește pe anumite specii de arbori, iar cealaltă pe altele, dar cea care devine problematică este identificarea lemnului, dat fiind faptul că este deja un lemn ale cărui caracteristici (care determină specia arborelui) nu mai sunt atât de perceptibile.

S. coccinea și S. austriaca sunt speciile cele mai comune, pe meleagurile noastre mai existând încă una asemănătoare, dar mult mai rar întâlnită, S. jurana.

Diferențierea dintre S. coccinea și S. austriaca nu este ține atât de altitudine (după cum afirmă unele persoane), ci de ecologie: S. austriaca se găsește în locuri umede, pe când S. coccinea în locuri uscate. S. austriaca mai are caracteristică suprafața exterioară albă și opacă. În schimb, S. coccinea are o suprafață exterioară foarte subțire, de culoare roz deschis, fiind ușor transparentă.

Dar chiar dacă identificarea nu poate fi făcut cu precizie la nivel de specie, în termeni de comestibilitate nu este o problemă dacă e una sau cealaltă, împărțind aceleași caracterisitici.

Cum poți identifica Sarcoscypha spp.?

Pălăria este de dimensiune foarte mică, de la 1 la 5 cm. Are formă de cupă emisferică neregulată, mai deschisă și aplatizată la maturitate.

Marginea cupelor tinere este de obicei curbată spre interior.

Suprafața pălăriei diferă de la interior la exterior. Cupele au o suprafață interioară netedă, culoarea este roșu stacojiu frumos, izbitor și intens în partea interioară sau convexă, în timp ce în partea exterioară sau concavă este foarte deschisă la culoare, aproape albă, uneori rozalie, dar adesea cu o nuanță ocru și suprafața este ușor pruinoasă.

Stratul himenial este neted și acesta se află în interiorul cupei – adică reprezintă partea roșie a ciupercii.

Piciorul este scurt, de obicei între 0,3-0,7 cm diametrul și aproximativ până la 2 cm înălțimea; adesea, acesta este îngropat în mușchi sau în așternutul de frunze și ajunge să fie vizibil doar dacă înlăturăm resturile de vegetație.

Sarcoscypha sp. - profil
Sarcoscypha sp. – profil
Sarcoscypha sp. - cupa ce prezintă stratul fertil la interior
Sarcoscypha sp. – cupa ce prezintă stratul fertil la interior

Pentru ce este Sarcoscypha spp. apreciată?

Sarcoscypha spp. este o ciupercă extraordinar de frumoasă și de fotogenică! De fapt, frumusețea reprezintă valoarea ei cea mai de preț. Aceasta este comestibilă, dar este fără interes culinar, adică nu are valoare nutritivă și nici vreun gust deosebit. Însă, în bucătăria gourmet este foarte dorită, pentru că o ciupercă cu o astfel de înfățișare este numai bună pentru a obține plating-uri (compoziții pe farfurie) deosebite.

Plating care include Sarcoscypha sp.
Plating care include Sarcoscypha sp.
Plating care include Sarcoscypha sp. - detaliu cu ciuperci încastrate în cașcaval aromatizat
Plating care include Sarcoscypha sp. – detaliu cu ciupercile încastrate în cașcaval aromatizat

Despre Sarcoscypha am făcut și un video pe care îl poți urmări mai jos sau pe canalul nostru de YouTube:

____________________

Ce îți punem la dispoziție?

recolta ciuperci
Ghidul culegatorului de ciuperci - 555 specii

Poți învăța mai multe despre ciuperci la cursul pe care îl avem dedicat acestui subiect: Curs de ciuperci sălbatice comestibile.

Dacă îți dorești să ai un ghid de ciuperci pe care să-l folosești la ieșirile tale pe teren, îți recomandăm cartea Ghidul culegatorului de ciuperci – 555 de specii.