Bellis perennis (părăluțe, bănuței)

De îndată ce înverzesc pajiștile apar și părăluțele (Bellis perennis), strălucind ca niște bănuți în soarele blând de primăvară. Planta este comestibilă în întregime: frunzele pot fi folosite în salate sau supe, florile pot fi folosite pentru decorații sau aromatizare și chiar și murate în stadiul de boboc. Nu doar comestibilă, ci și medicinală, aceasta este interesantă în macerate uleioase, fiind folosită pentru îmbunătățirea fermității pielii, pentru dureri și hematoame.

Care este originea lui Bellis perennis?

Bellis perennis aparține familiei Asteraceae. Această plantă este considerată în Europa un arheofit (plantă introdusă înainte de 1500) care s-a răspândit încă din timpurile preistorice prin crearea de către om a pajiștilor și pășunilor. Bellis perennis sunt plante perene, care se dezvoltă dintr-un rizom scurt cu numeroase rădăcini fibroase.

Cum poți să o identifici?

Când începe să crească apare o rozetă de frunze mici și rotunde sau în formă de linguriță și ușor păroase, care rămâne deseori verde și peste iarnă. Această rozetă este de mici dimensiuni, cu un diametru de aproximativ 8 cm și rămâne aproape lipită de sol.

Ceea ce apare pentru noi ca o singură floare este de fapt o inflorescență cu două feluri de flori, numită capitul. Cele fertile, din mijloc, sunt tubulare și de culoare galbenă, iar cele sterile, de pe margine, sunt ligulate cu 3 dinți la exterior și sunt de culoare albă. După ce florile se usucă, în urmă rămân semințele, numite achene, care sunt mici și lipsite de umbreluță.

Din spița sălbatică a genului, horticultorii au obținut părăluțele de grădină, care au florile bătute și colorate în diferite nuanțe de la alb, roz, trandafiriu sau chiar roșu.

Inflorescența totală are un diametru cuprins între 1 și 2 cm, iar pedunculul floral se înalță aproximativ 3-4 cm de la sol.

Utilizările plantei

Este Bellis perennis comestibilă?

Da, părăluțele sunt plante comestibile. Putem consuma următoarele sale părți și în următoarele feluri:

• Frunzele pot îmbogăți salatele sau smoothie-urile pe tot parcursul anului. Totodată, acestea pot fi și gătite, adăugându-se în supe sau în tocane de legume aproape la sfârșitul timpului de preparare.
• Mugurii florali și florile pe jumătate deschise au un gust plăcut de nuci.
• Florile deschise au un gust ușor amar, ceea ce le face ideale pentru condimentarea diverselor preparate reci (salată, brânză, unt).
• Totodată, inflorescențele se pot folosi și pentru aromatizarea oțetului, singure sau alături de alte plante aromate; se poate adăuga puțin zahăr și sare, după care se lasă la macerat timp de 3 săptămâni. Astfel, rezultă un oțet aromatizat ce poate fi folosit la salate.
• Mugurii murați sunt uneori folosiți ca înlocuitor al caperelor.
• Semințele pot fi semănate toamna în interior, pentru a obține germeni ce pot fi consumați pentru aport de vitamine în timpul iernii.

Ce alte întrebuințări are Bellis perennis?

Bellis perennis este interesantă și din punct de vedere medicinal, iar partea care se folosește preponderent este inflorescența. Cel mai adesea, florile se întrebuințează pentru îmbunătățirea fermității pielii, în special pentru cea din zona bustului. Însă efectul este obținut și dacă se aplică pe alte zone ale corpului, nefiind obligatoriu destinat femeilor; bărbații pot, de asemenea, să le folosească în același scop. Pentru asta, poți realiza un macerat uleios din inflorescențele uscate în prealabil, de preferință. Maceratul se poate obține și din flori proaspete, dar îți recomandăm să folosești flori uscate pentru a preveni contaminarea cu microorganisme ce se pot dezvolta atunci când plantele sunt crude și au încă un conținut de apă. Așadar, florile e de preferat să le zdrobești între degete și să le usuci într-un strat subțire pentru a fi bine aerisite. Odată uscate, îți recomandăm să pui florile într-un borcan într-o proporție de 80%, peste care să torni ulei virgin de măsline, astfel încât florile să fie acoperite de ulei și să nu plutească la suprafața acestuia. Borcanul trebuie acoperit, dar nu etanș, astfel încât umiditatea rămasă să poată fi eliminată. Urmează perioada de macerare și îl poți lăsa timp de 3 săptămâni – o lună, dar la căldură: fie lângă un calorifer, fie afară, într-o zonă însorită. Însă, dacă îl pui afară, trebuie să-l acoperi cu ceva, ex. un material sau o pungă de hârtie, astfel încât razele soarelui să nu pătrundă în interior, deoarece afectează moleculele florilor. După această perioadă, trebuie să filtrezi maceratul și poți adăuga vitamina E într-o proporție de 0,5%, iar astfel nu doar tu vei beneficia direct de vitamină, dar și uleiul se conservă pentru o perioadă mai lungă de timp. În cazul în care se folosește pentru bust, uleiul trebuie aplicat în timpul unui masaj făcut de jos în sus, preferabil atât dimineața, cât și seara înainte de culcare.

Acest ulei poate fi folosit, de asemenea, și în cazul loviturilor, a durerilor și a hematoamelor. Tot pentru răni și vânătăi se poate folosi extern un unguent făcut din frunzele acestei plante.

Dar aplicabilitatea plantei nu se rezumă doar la maceratul descris mai sus și la acțiunile menționate. Infuzia din flori este utilizată în tratamentul reumatismului, artritei, afecțiunilor hepatice și renale, ca purificator de sânge etc. Era folosită și pentru ulcerele bucale. În trecut se mestecau frunzulițe proaspete ale acestei plante pentru ameliorarea ulcerațiilor. Iar pentru a ameliora deranjurile tractului respirator, durerile reumatice și menstruația dureroasă sau abundentă, se folosește un decoct nu foarte concentrat.

Eficacitatea acestei plante se pare că nu s-ar opri aici. În 1994 s-a realizat un studiu ce a analizat chiar posibilitatea utilizării plantei în terapia HIV. Totodată, Bellis perennis are reputația de a fi eficientă în tratamentul cancerului de sân.

Cu ce se poate confunda Bellis perennis?

Bellis perennis (părăluța) nu se poate confunda cu nimic. Eventual, o vei confunda cu Leucanthemum vulgare (margareta), însă aceasta are o inflorescență aflată în partea superioară a tulpinei care ajunge până la aproximativ 50 de cm și are frunzulițe dispuse de-a lungul tulpinei. De asemenea, diametrul florii margaretelor este de aproximativ zece ori mai mare decât cel pe care îl au inflorescențele de Bellis perennis. Dacă te uiți la aceste aspecte, vei putea să le deosebești cu ușurință.

____________________

Ce îți punem la dispoziție?

Poți învăța mai multe despre plantele medicinale la cursul pe care îl avem dedicat plantelor comestibile Curs de plante sălbatice comestibile, la cel de Curs de Unguente din Plante Medicinale sau la oricare dintre cursurile de Plante medicinale.

Dacă te pasionează culesul de ciuperci și ai vrea să înveți să identifici mai multe specii, te invităm la cursurile noastre, pe care le găsești aici. Vei găsi atât cursuri în variantă online, cât și cu evenimente practice, în natură.

Dacă vrei să afli mai multe despre plantele medicinale prin intermediul cărților, îți punem la dispoziție mai multe titluri pe acest subiect, cum ar fi: Rețete culinare din flori, Plante medicinale cu efect antiviral sau Uleiuri, creme și unguente din plante medicinale.