Bradul de Crăciun în ghiveci… sau nu?

Pentru a încerca să compensăm cumva tăierea masivă a puieților de conifere, de o vreme încoace tot mai mulți dintre noi am început să îmbrățișăm practica de a cumpăra puieți de brad în ghiveci sau chiar în pungi de plastic, în care au fost păstrate o parte din rădăcini. Facem această schimbare, cu speranța sinceră că alegem mai conștient și evităm astfel să contribuim la tăierile fără sens. 

Iar reclamele nu întârzie să apară: „Pomi de Crăciun la ghiveci, aclimatizați, replantare garantată!”. Nimic mai frumos, „de vis!” am zice unii dintre noi, ce ne putem dori mai mult? Însă problemele de abia acum încep să apară. Din ce perioadă îl cumpărăm? Cât timp îl ținem în casă? Unde îl punem în casă? Este prea cald în interior? Dacă îl ținem în casă, oare nu o să moară? Va supraviețui dacă îl replantăm? Și așa mai departe. Ne plac aceste întrebări, deoarece următoarele răspunsuri ne pot ajuta să facem o alegere care poate ajuta la reducerea impactului asupra mediului. Cât despre răspunsuri, acestea nu sunt chiar atât de simple pe cât am putea crede.

În primul rând, nu vă lăsați păcăliți de marketing-ul magazinelor! acestea vor crea mesaje care mai de care în încercarea de a ne face să cumpărăm de la ei. Noi trebuie să fim cerebrali și să ne gândim la avantajele și dezavantajele cumpărării unui brad în ghiveci.

Asta nu se întâmplă doar în România, toate țările unde există acest obicei se confruntă cu aceeași problemă. În multe țări au răsărit ONG-uri sau au apărut așa zise programe făcute de către primării după sărbători, care promit să replanteze pomii de Crăciun. Majoritatea acestor promisiuni sunt false și cei mai mulți brazi ajung la firme de peleți sau direct la producători de compost. 

Brazii de Crăciun vor încerca să se adapteze noului mediu în care sunt replantați, dar dintre cei care se vor planta, cu adevărat puțini vor reuși să supraviețuiască. Șansele sunt foarte mici. Ei nu mai au energia necesară pentru a se adapta noului an și dintre cei care totuși vor reuși să înmugurească în primăvara ce urmează, aproximativ 5% din totalul celor plantați, marea majoritate vor muri apoi în următorii doi ani din cauza faptului ca nu mai au suficiente rădăcini.

Dar ce anume s-a întâmplat cu ei?

După o germinare foarte anevoioasă în alte zone prielnice speciei, acești puieți sunt extrași din solurile fertile și specifice lor, rădăcinile le sunt tăiate astfel încât să încapă în niște ghivece miniaturale unde nu vor avea tot necesarul unei dezvoltări armonioase, pentru ca mai apoi, să fie depozitați într-un spațiu restrâns, fără lumină suficientă, fără umiditate și cu prea multă căldură. Acest șoc „oferit” gratuit pomilor de Crăciun nu îi va ajuta în bătălia pe care încă o mai au de dus în încercarea de a supraviețui. După folosire, aceștia sunt aproape morți – cu șanse minime de a putea fi introduși în natură. Desigur, și alegerea zonei de replantare a acestor specii este problematică. După o dezvoltare la anumite altitudini, orientare a pantei și condiții climatice, nu putem aclimatiza direct aceste specii într-o zonă total diferită. 

Pe de altă parte, un brad în ghiveci este rupt de mediul natural, în care a germinat, a crescut timp de mai mulți ani, dar și de interacțiunea cu toate celelalte organisme și microorganisme care îl ajută să se dezvolte (ciuperci, alți indivizi din aceeași familie, insecte, păsări, etc.), 

Iată, așadar, câteva puncte care să dea o idee de ce șansele sale de supraviețuire sunt minime atunci când plănuim să îl reintroducem în natură.

Este o alegere cât se poate de verde și ecologică?

După cum am precizat de la început articolului, facem alegerea de a cumpăra brăduțul în ghiveci crezând că este cea mai bună, că este cea care are un impact negativ redus asupra mediului înconjurător. Adevărul este că această alegere nu este cea mai bună. Pe lângă faptul că extragem indivizii din mediul lor natural și îi punem într-un mediu străin, stricăm tot echilibrul natural al mediului din care provin și al mediului în care îi integrăm.

Dezavantajele care nu ne sunt prezentate întotdeauna, sau pe care tindem să nu vrem să le vedem atunci când bradul în ghiveci ni se pare cea mai bună opțiune sunt următoarele:

Cum ar trebui să fie un brad astfel încât să reziste peste iarnă?

  1. să fie cât mai mic
  2. să fie luat cu maximul de rădăcini posibile
  3. să fie ținut afară, niciodată în casă
  4. să fie scos din ghiveci sau mutat după 10-12 zile în locul definitiv.

O opțiune mult mai greu de întâlnit în comerț ar fi să investim mai mulți bani într-un brad care a crescut direct în ghiveci, sau care a fost replantat cu tot pământul și rădăcinile pe care le avea într-un vas mult mai mare, un vas care nu va avea nicidecum dimensiunile reduse pe care le-am menționat mai sus. Cele două aspecte fac ca produsul să nu fie atât de atractiv pentru cumpărător. Și tot nu rezolvă problema legată de specia cu pricina și introducerea acesteia apoi în sălbăticie.

În concluzie, în condițiile acestea, în care extragerea brăduților dăunează mediului din care se obțin; apoi, faptul că se replantează într-un mediu străin face ca acest proces să fie tot unul dăunător; șansele de supraviețuire sunt minime și cumpărarea brazilor în ghiveci este doar o strategie comercială adresată consumatorilor de elemente de Crăciun preocupați de probleme de mediu, demonstrează că în realitate alegerea aceasta nu are cum să fie mai responsabilă și nu ajută natura. Singurul loc care este realmente ajutat de către consumatori este mediul financiar al producătorilor și al intermediarilor, iar dacă aveți în cap argumentul social cum că această afacere generează venituri pentru multă lume, creând diferite locuri de muncă, vrem să lansăm o întrebare: oare aceste locuri de muncă nu vor fi generate la fel în orice altă ramură ar fi sprijinită de noi consumatorii? 

Cât despre alegerea noastră, pentru noi este clar: noi spunem NU bradului de Crăciun – nici tăiat, nici în ghiveci, nici de plastic. Chiar dacă este o afirmație îndrăzneață,  bradul de Crăciun este o tradiție care trebuie să dispară și să se transforme în alte forme de decorație și bazate pe alte criterii. Așa cum am scos din viața noastră foarte multe obiceiuri care nu erau sustenabile, tot așa putem scoate și bradul de Crăciun.