Un weekend (prelungit) din cadrul Cursului de culegător, în care am cutreierat 2 ecosisteme diferite
Culesul din flora spontană necesită o practică repetată și, ideal, cât mai constantă și în ecosisteme diferite. Ca în orice domeniu, prin repetiție și expunere acumulăm și fixăm cunoștințele. Chiar dacă pare a fi o activitate ușoară și simplistă, pentru a putea culege din flora spontană avem nevoie de cunoștințe temeinice, consolidate prin practici lungi de examinare. Mai ales dacă vrem să consumăm elementele culese, trebuie să facem și niște cercetări comparative despre „frații gemeni” – adică acele elemente care seamănă foarte bine cu ceea ce dorim să culegem, cu care pot fi confundate și care sunt toxice.
Poate cuvântul „cercetări” sună pompos, dar nu trebuie luată nicidecum cu lejeritate practica aceasta a culesului din flora spontană. Doar o informație de calitate și un studiu amănunțit ne poate ține deoparte de nedoritele intoxicații.
La sfârșitul săptămânii trecute, am avut un eveniment practic despre culesul din flora spontană, străbătând 2 etaje de vegetație diferite.
Evenimentul a făcut parte din Cursul de culegător din flora spontană.
Postare aceasta este despre etajul foioaselor, unde preponderent am avut fag și carpen. Am umblat însă în câteva păduri diferite din acest etaj de vegetație și am mai avut presărați pe ici pe colo fie cireși sălbatici, fie stejari sau chiar câteva pâlcuri de pini. Una peste alta, am văzut locuri diferite și elementele au fost și ele mai diverse astfel.
Am întâlnit câteva specii de Amanita, multe specii și exemplare de Russula, Lactarius piperatus, Lactarius volemus, Ramaria flava și Pleurotus pulmonarius. Ca o anomalie a acestei perioade, am întâlnit și Pleurotus ostreatus. În toiul verii, nu ne-am așteptat la așa ceva, dar anomalia climatică și frigul din ultima vreme or fi fost cele care au făcut să fie posibil acest lucru. 🙂
Pe Tapinella atrotomentosa am găsit-o într-o zonă cu pini.
Pe lângă ciupercile care ne-au atras atenția la suprafața solului, am dat și de un trunchi de copac în care putregaiul brun s-a făcut remarcat. Acesta este produs de acțiunea unor ciuperci xilofage asupra trunchiurilor moarte. Lemnul se contractă și își schimbă culoarea în brun închis, dând impresia unor cuburi maro.
____________________
Ce îți punem la dispoziție?
Dacă te pasionează culesul de ciuperci și ai vrea să înveți să identifici mai multe specii, te invităm la cursurile noastre, pe care le găsești aici. Vei găsi atât cursuri în variantă online, cât și cu evenimente practice, în natură.
Dacă vrei să afli mai multe despre ciuperci prin intermediul cărților, îți punem la dispoziție mai multe titluri pe acest subiect, cum ar fi: Ghidul culegatorului de ciuperci – 555 specii
Orice pasiune are nevoie de unelte specifice pentru a o putea face la un nivel cât mai înalt, briceagul pentru ciuperci fiind un element de nelipsit.
Pentru a culege responsabil și în siguranță d.p.d.v. alimentar, îți recomandăm să culegi ciupercile într-un coș de nuiele, astfel încât acestea să fie transportate la aer și să existe și posibilitatea de a împrăștia sporii prin pădure. Avem diverse modele de coșuri.
